Ordinul de protectie este unul dintre cele mai importante documente pentru o victima a violentei in familie. Am intrebat consilierul juridic din cadrul proiectului Alege Demnitatea cat de mult a reusit acesta sa schimbe situatia victimelor violentei in familie si daca au existat incalcari ale acestui ordin de protectie. Am incercat sa raspundem la cateva dintre cele mai des intalnire intrebari legate de ordinul de protectie: Au devenit victimele mai încrezatoare in sprijinul legii? Apeleaza mai mult decat inainte dupa sprijin? S-au constatat si incalcari ale ordinului de protectie sau nerespectarea lui? Din ce motive se intampla asta? Iata raspunsurile primite de la Elena Salculescu, consilier juridic al Fundatiei Estuar si al proiectului Alege Demnitatea: Din practica mea judiciara, majoritatea femeilor victime ale violentei domestice care au obtinut in prima faza un Ordin de protectie, emis de catre instanta de judecata, solicita in continuare furnizorului de servicii sociale/avocat/jurist sprijin in demersul juridic, in sensul depunerii pe rolul instantei a actiunii de divort. Actiunea de divort este insotita de cereri accesorii precum: exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea domiciliului minorului, obligarea paratului la plata pensiei de intretinere, revenirea la numele purtat anterior casatoriei. Emiterea Ordinului de protectie pentru o femeie victima a violentei domestice, are un impact pozitiv asupra starii emotionale a acesteia. Femeia devine increzatoare in puterea justitiei, iar obligatiile si interdictiile dispuse de catre instanta pentru sotul agresor o fac sa se simta aparata si in siguranta, avand in vedere faptul ca Ordinul de protectie este executoriu si se comunica de instanta, de indata, structurilor de politie din teritoriu. Victima devine increzatoare in puterea ei de a duce la bun sfarsit si procesul de divort. Intr-adevar, exista si incalcari ale Ordinului de protectie. Pentru aceasta situatie, victima poate depune plangere pentru nerespectarea hotararii judecatoresti, pedeapsa cu inchisoare prevazuta de Legea nr. 217/2003, fiind de la o luna pana la un an. Insa, de cele mai multe ori, din experienta proprie, agresorul ramane nepedepsit pentru ca femeia refuza sa depuna plangere penala impotriva agresorului care nu a respectat hotararea judecatoreasca, considerand ca tatal copiilor ei nu trebuie ”sa faca puscarie” ci doar trebuie ”speriat” de justitie. Femeia considera ca sunt suficiente masurile dispuse prin Ordinul de protectie, ca agresorul nu se apropie de ea si de copiii lor la o anumita distanta determinata, ca acesta este evacuat din locuinta si ca eventual se pronunta si divortul.