ART. I - Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu următorul cuprins:

“(5) În determinarea interesului superior al copilului, se au în vedere, cel puţin următoarele:

a) nevoile de dezvoltare - fizice, psihologice, de educaţie şi sănătate, de securitate şi stabilitate şi apartenenţă la o familie;

b) opinia copilului, în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate;

c) istoricul copilului, în mod special situaţiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violenţă asupra copilului, precum şi potenţialele situaţii de risc care pot interveni în viitor;

d) capacitatea părinţilor sau persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia;

e) menţinerea relaţiilor personale cu toate persoanele faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament.

(6) Folosirea criteriilor discriminatorii în funcţie de sex, naţionalitate, religie sau etnie a copilului ori a părinţilor în luarea deciziilor cu privire la copil este interzisă.”

 

2. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art.4- În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) copil - persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nici nu a dobândit capacitatea deplină de exerciţiu, potrivit legii;

b) familie - părinţii şi copiii acestora;

c) familie extinsă - rudele copilului în linie dreaptă şi colaterală, până la gradul al patrulea inclusiv;

d) familie substitutivă – persoanele, altele decât cele care aparţin familiei extinse, inclusiv afinii până la gradul al patrulea şi asistenţii maternali care asigură creşterea şi îngrijirea copilului, în condiţiile legii;

e) planul individualizat de protecţie - documentul prin care se realizează planificarea serviciilor, prestaţiilor şi a măsurilor de protecţie specială a copilului, pe baza evaluării psihosociale a acestuia şi a familiei sale, în vederea integrării copilului care a fost separat de familia sa într-un mediu familial stabil permanent, în cel mai scurt timp posibil;

f) planul de servicii - documentul prin care se realizează planificarea acordării serviciilor şi a prestaţiilor, pe baza evaluării psihosociale a copilului şi a familiei, în vederea prevenirii abuzului, neglijării, exploatării, a oricăror alte forme de violenţă asupra copilului, precum şi a separării copilului de familia sa;

g) reprezentant legal al copilului - părintele sau persoana desemnată potrivit legii să exercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile părinteşti faţă de copil;

h) părinte custodian - părintele care exercită autoritatea părintească asupra copilului, în baza unei hotărâri judecătoreşti;

i) părinte necustodian - părintele care nu exercită autoritatea părintească asupra copilului, ca urmare a deciziei instanţei;

j) părinte rezident - părintele cu care copilul locuieşte în mod statornic ca urmare a înţelegerii părinţilor sau ca urmare a stabilirii locuinţei copilului la reşedinţa sa de către instanţa judecătorească;

k) părinte nerezident - părintele la care copilul nu locuieşte în mod statornic;

l) plan parental - documentul prin care părinţii stabilesc de comun acord modul de exercitare a autorităţii părinteşti.”

 

3. La articolul 9, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) În vederea stabilirii identităţii copilului părăsit în unităţi sanitare sau găsit ori a părinţilor acestuia, organele de poliţie competente şi serviciile de evidenţă informatizată a persoanei au obligaţia de a desemna una sau mai multe persoane responsabile, care au obligaţia să realizeze cu celeritate demersurile ce le revin, potrivit legii, pentru înregistrarea naşterii copilului şi să transmită datele de identificare direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau, după caz, serviciului public de asistenţă socială.

 

4. După articolul 11, se introduce un nou articol, articolul 111, cu următorul cuprins:

“Art. 111 - În situaţia copilului părăsit de părinţi în alte unităţi sanitare, a cărui naştere nu a fost înregistrată, obligaţia de a realiza demersurile prevăzute de lege pentru înregistrarea naşterii copilului revine serviciului public de asistenţă socială în a cărui rază administrativ-teritorială acesta a fost părăsit, cu respectarea procedurii prevăzute la art. 11.”

 

5. La articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) În situaţia copilului găsit, a cărui naştere nu a fost înregistrată, obligaţia de a realiza demersurile pentru înregistrarea naşterii copilului revine serviciului public de asistenţă socială în a cărui rază administrativ-teritorială a fost găsit copilul, conform prevederilor Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

 

6. După articolul 12, se introduce un nou articol, articolul 121, cu următorul cuprins:

“Art. 121- Metodologia privind realizarea obligaţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor şi profesioniştilor implicaţi în prevenirea şi intervenţia în cazurile de copii aflaţi în situaţie de risc sau părăsiţi în unităţi sanitare/secţii/compartimente de specialitate obstetrică-ginecologie şi neonatologie/alte unităţi sanitare care oferă servicii medicale pentru copii, se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerului Sănătăţii, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

 

7. La articolul 14, după alineatul (3), se introduc patru noi alineate, alineatele (4), (5), (6) şi (7), cu următorul cuprins:

“(4) Părintele rezident este obligat să sprijine copilul în ceea ce priveşte menţinerea relaţiilor personale ale acestuia cu părintele nerezident, precum şi cu rudele ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie.

(5) În vederea asigurării menţinerii relaţiilor personale ale copilului cu părinţii săi sau cu alte persoane alături de care s-a bucurat de viaţa de familie, instanţa poate dispune includerea în cuprinsul hotărârii judecătoreşti a unor măsuri cu caracter asiguratoriu sau a unor garanţii, în scopul de a asigura atât punerea în executare a hotărârii, cât şi înapoierea copilului la locul în care el locuieşte în mod statornic, la terminarea perioadei de vizită, ori împiedicarea unei deplasări ilicite a acestuia.

(6) Măsurile asiguratorii şi garanţiile pentru asigurarea punerii în executare a hotărârii şi respectiv înapoierii copilului la locuinţa sa, pot include în special:

a) amendă pe ziua de întârziere impusă persoanei la care copilul locuieşte în mod obişnuit şi care refuză punerea în aplicare a programului de menţinere a relaţiilor personale ale copilului cu părintele nerezident sau cu orice persoană faţă de care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament, ori, dacă este cazul, impusă persoanei care refuză înapoierea copilului la terminarea programului de menţinere a relaţiilor personale;

b) depunerea unei garanţii de către părintele rezident, la care locuieşte în mod obişnuit copilul, în scopul de a se asigura că părintele nerezident sau persoana care solicită relaţii personale nu sunt împiedicate să aibă astfel de relaţii;

c) obligativitatea persoanei ce refuză punerea în executare a programului de menţinere a relaţiilor personale de a se prezenta cu o anumită frecvenţă, decisă de instanţă, la sediul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sau la sediul serviciului public de asistenţă socială din unitatea administrativ teritorială în care locuieşte copilul.

(7) Măsurile asiguratorii şi garanţiile care au drept scop prevenirea deplasării ilicite a copilului şi înapoierea acestuia pot cuprinde în special:

a) depunerea unei garanţii de către persoana care preia copilul în vederea punerii în aplicare a programului de menţinere a relaţiilor personale, în scopul de a se asigura că respectiva persoană va înapoia copilul la sfârşitul programului;

b) depunerea paşaportului sau a unui alt act de identitate şi, dacă este necesar, prezentarea unui document din care să rezulte că persoana care solicită relaţii personale a notificat această depunere, pe durata vizitei, autorităţii consulare competente;

c) un angajament acceptat faţă de instanţa de judecată.”

 

8. La articolul 15 alineatul (1), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“f) transmiterea de către persoana la care locuieşte copilul a unor informaţii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluări medicale sau şcolare, către părintele sau către alte persoane care au dreptul de a menţine relaţii personale cu copilul.”

 

9. La articolul 15 alineatul (1), după litera f), se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

“g) întâlniri ale copilului cu părintele ori cu o altă persoană într-un loc neutru, cu sau fără supravegherea modului în care relaţiile personale sunt întreţinute, în funcţie de interesul superior al copilului.”

 

10. La articolul 16, după alineatul (1), se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Pentru restabilirea şi menţinerea relaţiilor personale ale copilului aflat în situaţia prevăzută la alin.(1), serviciul public de asistenţă socială şi, după caz, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivelul fiecărui sector al municipiului Bucureşti au obligaţia de a oferi consiliere psihologică atât copilului, cât şi părinţilor săi.”

 

11. La articolul 17, alineatul (2) se abrogă.

 

12. La articolul 18, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Deplasarea copiilor în străinătate se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare.”

 

13. La articolul 22, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4)Copiii nu pot fi folosiţi sau expuşi de către părinţi, reprezentanţi legali, alte persoane responsabile de creşterea şi îngrijirea lor, organisme private acreditate ca furnizori de servicii sociale, instituţii publice sau private, în scopul de a obţine avantaje personale/ instituţionale sau de a influenţa deciziile autorităţilor publice.”

 

14. La articolul 29, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Copilul este informat asupra drepturilor şi îndatoririlor ce-i revin, precum şi asupra modalităţilor de exercitare şi îndeplinire a acestora.”

 

15. La articolul 29, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Îndatoririle copilului se stabilesc în funcţie de vârsta şi gradul de maturitate, fără ca acestea să conducă la încălcări ale drepturilor sale.”

 

16. La articolul 31, după alineatul (3), se introduc noi trei alineate, alineatele (4), (5) şi (6), cu următorul cuprins:

„(4) În situaţia în care ambii părinţi sunt custodieni, deciziile importante cum ar fi cele referitoare la educaţie, tratament medical, reşedinţa copilului sau administrarea bunurilor, se iau cu acordul ambilor părinţi, în timp ce deciziile zilnice se iau de către părintele cu care copilul se află în acel moment.

(5) În situaţia în care autoritatea părintească se exercită de un singur părinte, părintele custodian are dreptul de a lua de unul singur deciziile importante cu privire la copil, având obligaţia de a informa în scris părintele necustodian, cu excepţia situaţiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.

(6) Ambii părinţi, indiferent dacă sunt custodieni sau necustodieni au dreptul de a solicita şi de a primi informaţii despre copil, din partea unităţilor şcolare, unităţilor sanitare sau a oricăror alte instituţii ce intră în contact cu copilul, cu excepţia situaţiei în care acest lucru contravine interesului superior al copilului.”

 

17. După articolul 31, se introduce un nou articol, articolul 311, cu următorul cuprins:

„Art. 311 (1) În vederea soluţionării neînţelegerilor cu privire la exerciţiul drepturilor sau la îndeplinirea îndatoririlor, părinţii pot apela la instituţia medierii.

(2) Părinţii care divorţează depun, odată cu cererea de divorţ, planul parental asumat de comun acord.

(3) Planul parental prevăzut la alin.(2) este utilizat atât în cazul soluţionării divorţului prin procedură notarială, cât şi pe cale judiciară.

(4) Prevederile de la alin. (3) se aplică şi părinţilor necăsătoriţi care solicită instanţei de tutelă instituirea sau modificarea măsurilor privind exercitarea autorităţii părinteşti, locuinţa copilului sau programul de menţinere a relaţiilor personale.”

 

18. Articolul 32 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 32 (1) Copilul are dreptul să fie crescut în condiţii care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală şi socială. În acest scop părinţii sunt obligaţi:

a) să supravegheze copilul;

b) să coopereze cu copilul şi să îi respecte viaţa intimă, privată şi demnitatea;

c) să informeze copilul despre toate actele şi faptele care l-ar putea afecta şi să ia în considerare opinia acestuia;

d) să întreprindă toate măsurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor;

e) să coopereze cu persoanele fizice şi persoanele juridice care exercită atribuţii în domeniul îngrijirii, educării şi formării profesionale a copilului;

f) să supravegheze relaţia copilului cu membrii familiei extinse şi cu celelalte persoane cu care intră în contact pentru a preveni abuzul, neglijarea, exploatarea şi orice alte forme de violenţă asupra acestuia.”

(2) În îngrijirea, creşterea şi educarea copilului, părinţilor le este interzisă utilizarea pedepselor corporale sau aplicarea de tratamente umilitoare ori degradante.”

 

19. La articolul 35, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Planul de servicii are ca obiectiv prevenirea abuzului, neglijării, exploatării şi a oricăror alte forme de violenţă asupra copilului sau separarea copilului de familia sa. În acest scop serviciul public de asistenţă socială ori, după caz, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivelul fiecărui sector al municipiului Bucureşti are obligaţia de a oferi servicii şi prestaţii destinate menţinerii copilului în familie şi de a sprijini accesul copilului şi al familiei sale la alte servicii.”

 

20. La articolul 44, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Părinţilor sau, după caz, reprezentanţilor legali le revine responsabilitatea de a asigura cele mai bune condiţii de viaţă necesare creşterii şi dezvoltării copiilor; părinţii sunt obligaţi să le asigure copiilor locuinţă, precum şi condiţiile necesare pentru creştere, educare, învăţătură şi pregătirea profesională.”

 

21. La articolul 46, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

“(21) În vederea asigurării accesului la educaţie, recuperare şi reabilitare, copilul cu handicap poate fi şcolarizat în alt judeţ/sector al municipiului Bucureşti decât cel de domiciliu, cu suportarea cheltuielilor din bugetul judeţului/sectorului în care se află unitatea de învăţământ.”

 

22. După articolul 46, se introduce un nou articol, articolul 461, cu următorul cuprins:

“Art. 461- Copilul cu handicap beneficiază de asistenţă medicală gratuită, inclusiv de medicamente gratuite, atât pentru tratamentul ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizării, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru.”

 

23. La articolul 48, alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) În cadrul procesului instructiv-educativ copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de către cadrele didactice, personalul didactic auxiliar şi cel administrativ şi de a fi informat asupra drepturilor sale, precum şi asupra modalităţilor de exercitare a acestora. Pedepsele corporale sau alte tratamente umilitoare ori degradante în cadrul procesului instructiv-educativ sunt interzise.”

(4) Cadrele didactice au obligaţia de a semnala serviciului public de asistenţă socială sau, după caz, direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului cazurile de abuz, neglijare, exploatare şi orice altă formă de violenţă asupra copilului.”

 

24. La articolul 51, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2)La cererea tânărului, exprimată după dobândirea capacităţii depline de exerciţiu, dacă îşi continuă studiile o singură dată în fiecare formă de învăţământ de zi, protecţia specială se acordă, în condiţiile legii, pe toată durata continuării studiilor, dar fără a se depăşi vârsta de 26 de ani.

(3) Tânărul care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu şi a beneficiat de o măsură de protecţie specială, dar care nu îşi continuă studiile şi nu are posibilitatea revenirii în propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiază, la cerere, pe o perioadă de până la 2 ani, de protecţie specială, în scopul facilitării integrării sale sociale. În cazul în care se face dovada că tânărului i s-au oferit un loc de muncă şi/sau locuinţă, iar acesta le-a refuzat ori le-a pierdut din motive imputabile lui, de două ori, prevederile prezentului alineat nu mai sunt aplicabile.”

 

25. La articolul 54, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(1) Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului are obligaţia de a întocmi planul individualizat de protecţie în termen de 30 de zile după primirea cererii de instituire a unei măsuri de protecţie specială sau imediat după ce directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului a dispus plasamentul în regim de urgenţă.

(3) La stabilirea obiectivelor planului individualizat de protecţie se acordă prioritate reintegrării copilului în familie sau, dacă aceasta nu este posibilă, plasamentului copilului în familia extinsă sau deschiderii procedurii adopţiei. Obiectivele planului se stabilesc cu consultarea obligatorie a părinţilor şi a membrilor familiei lărgite care au putut fi identificaţi.”

 

26. La articolul 56, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) copilul găsit sau copilul părăsit în unităţi sanitare;”

 

27. La articolul 62, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(2) Drepturile şi obligaţiile părinteşti faţă de copil se menţin pe toată durata măsurii plasamentului dispus de către instanţă în situaţia copilului prevăzut la art. 56 lit. b) atunci când nu există acordul părinţilor sau, după caz, al unuia dintre părinţi, pentru instituirea acestei măsuri.

(3) Dispoziţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, referitoare la dreptul părintelui firesc de a consimţi la adopţia copilului se aplică în mod corespunzător.”

 

28. La articolul 62, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

“(21)Drepturile şi obligaţiile părinteşti faţă de copil pe toată durata măsurii plasamentului dispus de către instanţă în situaţia copilului prevăzut la art.56 lit. a), precum şi în situaţia copilului prevăzut la art. 56 lit. c) şi d) sunt exercitate de directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.”

 

29. Articolul 63 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 63 (1) Comisia pentru protecţia copilului sau, după caz, instanţa care a dispus plasamentul copilului va stabili, dacă este cazul şi cuantumul contribuţiei lunare a părinţilor la întreţinerea acestuia, în condiţiile stabilite de Codul Civil. Sumele astfel încasate se constituie venit la bugetul judeţului, respectiv la cel al sectorului municipiului Bucureşti de unde provine copilul.

(2) Dacă plata contribuţiei la întreţinerea copilului nu este posibilă, comisia sau, după caz instanţa obligă părintele apt de muncă să presteze până la 40 de ore lunar pentru fiecare copil, acţiuni sau lucrări de interes local, pe durata aplicării măsurii de protecţie specială.

(3) Prestarea acţiunilor sau lucrărilor prevăzute la alin. (2) se realizează conform dispoziţiilor legale în vigoare.”

 

30. La articolul 64, alineatele (1) şi (3) se modifică si vor avea următorul cuprins:

“Art. 64 (1) Plasamentul în regim de urgenţă este o măsură de protecţie specială, cu caracter temporar, care se stabileşte pentru copilul aflat în următoarele situaţii:

a) abuzat, neglijat sau supus oricărei alte forme de violenţă;

b) găsit sau părăsit în unităţi sanitare.

(3) Pe toată durata plasamentului în regim de urgenţă se suspendă de drept exerciţiul drepturilor părinteşti, până când instanţa judecătorească va decide cu privire la menţinerea sau înlocuirea acestei măsuri şi cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti. Pe perioada suspendării, drepturile şi obligaţiile părinteşti privitoare la persoana copilului sunt exercitate şi, respectiv, sunt îndeplinite de către persoana, familia, asistentul maternal sau şeful serviciului de tip rezidenţial care a primit copilul în plasament în regim de urgenţă, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt exercitate şi respectiv îndeplinite de către directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului.”

 

31. La articolul 66, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(1) În situaţia plasamentului în regim de urgenţă dispus de către directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, aceasta este obligată să sesizeze instanţa judecătorească în termen de 15 zile de la data la care a dispus această măsură.„

(2)Instanţa judecătorească va analiza motivele care au stat la baza măsurii adoptate de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului şi se va pronunţa, după caz, cu privire la încetarea plasamentului în regim de urgenţă şi reintegrarea copilului în familia sa, înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă cu tutela sau cu măsura plasamentului. Instanţa este obligată să se pronunţe şi cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti.”

 

32. La articolul 66, după alineatul (1), se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

“(11) În situaţia în care nu se mai menţin împrejurările care au stat la baza stabilirii măsurii plasamentului în regim de urgenţă, directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului poate dispune în termenul prevăzut la alin. (1) revocarea măsurii de plasament în regim de urgenţă.”

 

33. Articolul 70 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ Art. 70 La încetarea măsurilor de protecţie specială prin reintegrarea copilului în familia sa, serviciul public de asistenţă socială, organizat la nivelul municipiilor şi oraşelor, persoanele cu atribuţii de asistenţă socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, precum şi direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, în cazul sectoarelor municipiului Bucureşti, de la domiciliul sau, după caz, de la reşedinţa părinţilor au obligaţia de a urmări evoluţia dezvoltării copilului, precum şi modul în care părinţii îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc obligaţiile cu privire la copil. În acest scop acestea întocmesc rapoarte lunare pe o perioadă de minimum 6 luni.”

 

34. La articolul 80, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Părinţii copilului care săvârşeşte fapte penale şi nu răspunde penal au obligaţia de a participa la şedinţele de consiliere efectuate de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului.”

 

35. La articolul 84, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alineatul(3), cu următorul cuprins:

„(3) Copilul care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală şi care nu răspunde penal va fi însoţit şi asistat de un reprezentant al direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în orice etapă a cercetării penale.”

 

36. Capitolul VI - Protecţia copilului împotriva exploatării se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Capitolul VI - Protecţia copilului împotriva abuzului, neglijării, exploatării şi a oricărei alte forme de violenţă”

 

37. La articolul 85, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art. 85 - (1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva abuzului, neglijării, exploatării, traficului, migraţiei ilegale, răpirii, violenţei, pornografiei prin internet, precum şi a oricăror alte forme de violenţă în toate mediile cu care copilul se află în relaţie: familie, instituţii de învăţământ, medicale, de protecţie, medii de cercetare a infracţiunilor şi de reabilitare/ detenţie, internet, mass media, locuri de muncă, medii sportive, comunitate etc.”

(2) Orice persoană fizică sau juridică, precum şi copilul pot sesiza direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului din judeţul/sectorul de domiciliu să ia măsurile corespunzătoare pentru a-l proteja împotriva oricăror forme de violenţă, inclusiv violenţă sexuală, vătămare sau de abuz fizic sau mental, de rele tratamente sau de exploatare, de abandon sau neglijenţă.

 

38. La articolul 87, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“Art. 87 - (1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva exploatării şi nu poate fi constrâns la o muncă sau activitate domestică ori în afara familiei, inclusiv în instituţii de învăţământ, de protecţie specială, reeducare şi detenţie sau în domeniul cultural-artistic, sportiv, de modeling sau publicitate, ce comportă un risc potenţial sau care este susceptibilă să îi compromită educaţia ori să îi dăuneze sănătăţii sau dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale.

(2) Este interzisă orice practică prin intermediul căreia un copil este dat de unul sau de ambii părinţi ori de reprezentantul lui legal în schimbul unei recompense, unor datorii sau nu, cu scopul exploatării copilului prin muncă.”

 

39. La articolul 89, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(1) Prin abuz asupra copilului se înţelege orice acţiune voluntară a unei persoane care se află într-o relaţie de răspundere, încredere sau de autoritate faţă de acesta, prin care este periclitată viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului şi se clasifică ca abuz fizic, emoţional, psihologic, sexual şi economic.”

(2) Prin neglijarea copilului se înţelege omisiunea, voluntară sau involuntară, a unei persoane care are responsabilitatea creşterii, îngrijirii sau educării copilului de a lua orice măsură subordonată acestei responsabilităţi, fapt care pune în pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului şi poate îmbrăca mai multe forme: alimentară, vestimentară, neglijarea igienei, neglijarea medicală, neglijarea educaţională, neglijarea emoţională sau părăsirea copilului/abandonul de familie, care reprezintă cea mai gravă formă de neglijare.”

 

40 . Articolul 90 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 90 Sunt interzise aplicarea pedepselor fizice sub orice formă, precum şi privarea copilului de drepturile sale de natură să pună în pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a copilului, atât în familie cât şi în instituţiile care asigură protecţia, îngrijirea şi educarea copiilor, în unităţi sanitare, unităţi de învăţământ, precum şi în orice altă instituţie publică sau privată care furnizează servicii sau desfăşoară activităţi cu copiii.”

 

41. După articolul 91, se introduce un nou articol, articolul 911, cu următorul cuprins:

“Art. 911 (1) Părinţii sau reprezentanţii legali au obligaţia de a supraveghea copilul şi de a lua toate măsurile în vederea prevenirii înlesnirii/ practicării cerşetoriei de către copil.

(2) Se interzice părintelui sau reprezentantului legal de a trage foloase de pe urma practicării cerşetoriei de către copil.”

 

42. Articolul 92 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 92 În vederea asigurării respectării dreptului prevăzut la art. 85 alin. (1), direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului este obligată:

a) să verifice şi să soluţioneze toate sesizările privind posibilele cazuri de abuz, neglijare, exploatare şi orice alte forme de violenţă asupra copilului;

b) să asigure prestarea serviciilor prevăzute la art. 107, specializate pentru nevoile copiilor victime ale abuzului sau neglijării şi ale familiilor acestora.”

 

43. La articolul 94, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(4) În termen de 15 zile de la data executării ordonanţei preşedinţiale prin care s-a dispus plasamentul în regim de urgenţă, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului sesizează instanţa judecătorească pentru a decide cu privire la: înlocuirea plasamentului în regim de urgenţă cu măsura plasamentului, decăderea din exerciţiul drepturilor părinteşti, precum şi cu privire la exercitarea drepturilor părinteşti. Instanţa se pronunţă şi cu privire la obligarea părinţilor copilului de a se prezenta la şedinţe de consiliere.”

 

44. După articolul 105, se introduce un nou articol, articolul 1051, cu următorul cuprins:

“Art. 1051Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului are în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului următoarele atribuţii principale:

a) coordonează activităţile de asistenţă socială şi de protecţie a familiei şi a drepturilor copilului la nivelul judeţului, respectiv al sectorului municipiului Bucureşti;

b) coordonează la nivel judeţean activităţile şi măsurile de implementare a obiectivelor strategiei judeţene în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului;

c) asigură îndrumarea metodologică a activităţilor serviciilor publice de asistenţă socială;

d) asigură, la nivel judeţean, aplicarea unitară a prevederilor legislaţiei din domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului;

e) monitorizează şi analizează respectarea drepturilor copilului la nivelul judeţului/sectorului şi propune măsuri pentru situaţiile în care acestea sunt încălcate; f) solicită informaţii şi documente, în condiţiile legii, de la orice persoană juridică publică sau privată ori de la persoane fizice implicate în sfera sa de competenţă, acestea având obligaţia de a le pune la dispoziţie în termen de 15 zile calendaristice de la data solicitării.”

 

45. La articolul 106 alineatul (1), literele a) şi g) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“a) monitorizează şi analizează situaţia copiilor din unitatea administrativ-teritorială, precum şi modul de respectare a drepturilor copiilor, asigurând centralizarea şi sintetizarea datelor şi informaţiilor relevante în baza unei fişe de monitorizare aprobată prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale;

g) vizitează periodic la domiciliu familiile şi copiii care beneficiază de servicii şi prestaţii şi urmăresc modul de utilizare a prestaţiilor.”

 

46. La articolul 106 alineatul (1), după litera j), se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:

“k) urmăresc punerea în aplicare a hotărârilor CPC/instanţa de tutelă referitoare la prestarea acţiunilor sau lucrărilor de interes local, prevăzute la art. 63 alin.(2).”

 

47. La articolul 106, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Metodologia de lucru privind colaborarea dintre direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi serviciile publice de asistenţă socială, precum şi modelul standard al documentelor elaborate de către acestea se aprobă prin Hotărâre de Guvern, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

 

48. După articolul 109, se introduce un nou articol, articolul 1091, cu următorul cuprins:

“Art.1091 -(1) Pot primi copii în plasament familiile şi persoanele care au vârsta de minim 18 ani, au capacitate deplină de exerciţiu, domiciliul în România şi care prezintă garanţii morale şi condiţii materiale necesare creşterii şi îngrijirii copilului separat temporar sau definitiv de părinţii săi.

(2) La stabilirea măsurii de plasament la familii şi persoane, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului realizează demersuri pentru identificarea membrilor familiei extinse alături de care copilul s-a bucurat de viaţa de familie, în vederea consultării şi implicării lor în stabilirea/revizuirea obiectivelor planului individualizat de protecţie.

(3) Activitatea persoanei atestate ca asistent maternal, în condiţiile legii, se desfăşoară în baza contractului individual de muncă, care are caracter special, specific protecţiei copilului, încheiat cu direcţia, care are următoarele elemente specifice:

a) activitatea de creştere, îngrijire şi educare a copiilor aflaţi în plasament se desfăşoară la domiciliu;

b) programul de lucru este impus de nevoile copiilor;

c) planificarea timpului liber se face în funcţie de programul familiei şi al copiilor aflaţi în plasament;

d) în perioada efectuării concediului legal de odihnă asigură continuitatea activităţii desfăşurate cu excepţia cazului în care separarea, în această perioadă, de copilul aflat în plasament în familia sa este autorizată de direcţie.

(4) Contractul individual de muncă se încheie la data emiterii dispoziţiei directorului de stabilire a măsurii plasamentului în regim de urgenţă, a hotărârii comisiei pentru protecţia copilului/instanţei cu privire la stabilirea măsurii plasamentului.”

 

49. La articolul 110, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Din categoria serviciilor de tip rezidenţial fac parte toate serviciile care asigură găzduire pe o perioadă mai mare de 24 de ore.”

 

50. La articolul 113, se introduc două noi alineate, alineatele(3) şi (4), cu următorul cuprins:

“(3) Organismele private care organizează şi dezvoltă servicii de prevenire a separării copilului de familia sa precum şi servicii de protecţie specială a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinţilor săi au obligaţia de a notifica direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului data începerii funcţionării efective a acestora şi de a permite accesul specialiştilor direcţiei în spaţiile în care se furnizează serviciile.

(4) Organismele private acreditate pot încheia convenţii de colaborare cu direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi/sau cu serviciile publice de asistenţă socială sau pot contracta servicii destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi, precum şi protecţiei speciale a copilului separat, temporar sau definitiv, de părinţii săi, în condiţiile legii.”

 

51. La articolul 118 alineatul (1), literele a), b), c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“a) bugetul de stat - în cuantumul standardelor de cost pentru serviciile sociale, aprobate prin hotărâre de guvern;

b) bugetele locale ale judeţelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti-în completarea cuantumului prevăzut la litera a), pentru acoperirea cheltuielilor de organizare şi funcţionare a serviciilor, din venituri proprii;

c) bugetul local al comunelor, oraşelor şi municipiilor;

d) donaţii, sponsorizări şi alte forme private de contribuţii băneşti, permise de lege.”

 

52. La articolul 119, după alineatul (3), se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:

“(4) Pentru copiii pentru care s-a stabilit măsura plasamentului, sau s-a instituit tutela, stabilirea dreptului la indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se face începând cu luna următoare celei în care a fost emisă, după caz, dispoziţia conducătorului direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, hotărârea comisiei pentru protecţia copilului sau a instanţei de judecată.”

(5) Procedura de stabilire şi plată a alocaţiei prevăzută la alin.(1) se stabileşte prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.”

 

53. Articolul 120 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(1) Copiii şi tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială precum şi mamele protejate în centre maternale, au dreptul la hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport, materiale cultural-sportive, precum şi sume de bani pentru nevoi personale.

(2) Necesarul de îmbrăcăminte, încălţăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării, materiale cultural-sportive se stabileşte în funcţie de vârsta şi nevoile copilului prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti sau, după caz, a organului de conducere al organismului privat acreditat.

(3) În cazul copiilor cu handicap, infectaţi HIV sau bolnavi SIDA cuantumul sumelor necesare acordării drepturilor prevăzute la alin. (1) se majorează cu 50% în raport cu sumele acordate.

(4) Copiii şi tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială, precum şi mamele protejate în centre maternale au dreptul, la ieşirea din sistemul de protecţie specială, la o indemnizaţie care se acordă o singură dată, egală cu valoarea salariului de bază minim brut pe ţară, stabilit potrivit legii.

(5) Cuantumul drepturilor prevăzute la alin. (1) pentru copiii din serviciile publice destinate prevenirii separării copilului de părinţii săi şi protecţiei speciale a copilului separat, temporar sau definitiv, de părinţii săi, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se indexează periodic, cu rata inflaţiei.”

 

54. După articolul 128, se introduce un nou articol, articolul 1281, cu următorul cuprins:

„Art. 1281 Ordonanţa preşedinţială de plasare a copilului în regim de urgenţă la o persoană, familie, asistent maternal sau într-un serviciu de tip rezidenţial, licenţiat în condiţiile legii este dată fără citarea părţilor în aceeaşi zi, instanţa pronunţându-se asupra măsurii solicitate pe baza cererii şi actelor depuse, fără concluziile părţilor.”

 

55. La articolul 130, alineatul (2) se abrogă.

 

56. La articolul 134, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 36 alin. (2), art. 87 alin. (3) teza I şi art.106 lit. a) constituie abatere disciplinară”

 

57. Articolul 135 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 135 (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:

a) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 9 alin.(1), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi;

b) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 9 alin.(2);

c)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art.10 alin.(1) şi (3)

d) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art.11 alin. (1);

e)necomunicarea de către organele de poliţie a rezultatelor verificărilor specifice privind identitatea mamei în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (3);

f) neefectuarea de către serviciul public de asistenţă socială a declaraţiei de înregistrare a naşterii, în conformitate cu prevederile art. 11 alin.(6);

g)nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 11 alin. (7);

h) nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art.13 şi la art.18 alin.(3);

i) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (2)-(4) şi ale art. 83;

j) nerespectarea prevederilor art. 35 alin. (1) şi(4);

k) nerespectarea prevederilor art. 48 alin. (2) şi(4);

l) nerespectarea prevederilor la art. 70.

m) nerespectarea prevederilor la art. 80 alin (3).

n) nerespectarea prevederilor la art. 87 alin (2).

o) nerespectarea prevederilor la art. 911.

p) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 92 lit. a).

r) nerespectarea obligaţiei prevăzute la art. 96.

s) nerespectarea prevederilor art. 106 lit. c-k.

ş) nerespectarea prevederilor art. 118 lit. b).

(2) Contravenţiile prevăzute la alin.(1) se sancţionează , după cum urmează:

a) cu amendă de la 500 lei la 1 000 lei, cele prevăzute la lit.a), c), g), h), j) ,l), m), n), o) p), s);

b) cu amendă de la 1 000 lei la 2 500 ei, cea prevăzută la lit. f), k);

c) cu amendă de la 2 500 lei la 5 000 lei, cele prevăzute la lit. b), d) şi r) ;

d) cu amendă de la 5 000 lei la 10 000 lei, cele prevăzute la lit. e), i) şi ş) .

(3)Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunii se fac de către persoane anume desemnate dintre cele cu atribuţii de control din:

a) Ministerul Sănătăţii, pentru contravenţiile de la alin. (1) lit. a), c) şi d);

b)Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru contravenţiile prevăzute la alin.(1) lit. b), e), h), i), m, n) şi o);

c) Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, pentru contravenţia prevăzută la alin.(1) lit. j), l), p), r) şi s);

d) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. k);

e) Ministerul Finanţelor Publice, pentru contravenţia prevăzută la alin. (1) lit. ş).

f) consiliul judeţean, respectiv consiliul local al sectorului municipiului Bucureşti, pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. f) şi g)”

 

58. La articolul 148, alineatul (6) se abrogă.

 

ART. II În tot cuprinsul legii, sintagmele „abuz sau neglijare”, “abuzul sau neglijarea”, „abuzat sau neglijat”, „abuzului şi exploatării” se înlocuiesc cu sintagmele “abuz, neglijare, exploatare şi orice alte forme de violenţă asupra copilului”, “abuzul, neglijarea, exploatarea şi orice altă formă de violenţă asupra copilului”, “abuzat, neglijat, exploatat şi supus oricărei alte forme de violenţă asupra copilului”, “abuzului, neglijării, exploatării şi oricărei alte forme de violenţă asupra copilului” .

 

ART. III În tot cuprinsul legii denumirea „Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului” se înlocuieşte cu denumirea „Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale”.

 

ART. IV La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii şi tinerii ocrotiţi de serviciile publice specializate pentru protecţia copilului, mamele protejate în centre maternale, precum şi copiii încredinţaţi sau daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 22 iulie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia articolului 2 alin.(1).

 

ART. V Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iunie 2004, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.