Buna ziua . Sunt si eu una din sutele sau chiar miile de mamici care indura tot felul de umilinte alaturi de o persoana/sot frustrat , cu 4 ani in urma in februarie 2011 , ne-am inregistrat casatoria , a urmat si nunta peste o saptamina, deci a trecut ceva timp si din pacate mi-am dat seama inca din primul an de convietuire ca persoana cu care mi-am oficializat mariajul - nu ma merita si ca nu este pentru mine , nu ne mai intelegem si nu mai suport sa traiesc in continua neintelegere , din primul an de cind ne-am cunoscut eu fiind fata de oras ,iar el recent venit de la tara sa lucreze la oras , eu aveam 21 de ani cind ne-am cunoscut si ne-am cunoscut exact intr-o perioada dificila si grea p/u mine ( pentru ca invatam la facultate si mai si lucram ca sa ma pot intretine cumva caci mama mea s-a recasatorit si a mai nascut un fratior si nu indrazneam macar sa cer bani de la ea nici de transport ) vreau sa spun ca acest om a profitat in adevaratul sens al cuvintului de situatia mea la acel moment si mi-a oferit ajutor cit de mic , insa m-a ajutat , dupa care a urmat si cereri in casatorie cu promisiuni de bine etc., intr-un final am acceptat sa ma casatoresc cu el cu gindul ca il voi indragi cu timpul si o sa am viata buna alaturi de el , insa n-a fost sa fie deloc asa , am inteles ca el doar a tins sa se manifeste in fata familiei si rudelor lui cum ca si-a luat fata de la oras insa in esenta am inceput sa am o viata insuportabila alaturi de el , ne-am casatorit , am 2 copii cu el , insa nu-l simt ca tata si sot in casa ci ca un dictator ce stie sa-si impune propriile cerinte si pozitii in care eu trebuie sa ma conformez ( ii place sa abuzeze de bauturi alcoolice , e un tip frustrat , nervos , sarcastic si critic ) eu si copiii nu invatam de la el decit cum sa strigam mai tare sau sa ne varsam nervii cit mai scandalos posibil , unde nu am locuit cu el - peste tot a ridicat glasul la mine , a ridicat chiar si mina si am scris plingere la politie , dupa care mina n-o mai ridica ; eram isarcinata cu al-2-lea copil si in timp ce am mers la clinica l-am lasat cu un copil acasa si chind m-am intors l-am gasit pe el dormind bine-mersi , peste tot murdar de treaba mare (copilu' de 1 an ) si fetita adormita SUB caruciorul sau la fel murdara si plinsa. In fine , am inteles ca inafara de acesti doi copii minunati nu am nimic in comun cu el , vreau sa dau cerere de divort caci sunt sigura ca fara el vom avea o viata mai linistita eu cit si copilasii insa nu stiu de unde sa incep si cu ce sa ma ocup mai departe ( am ramas insarcinata in timpul studiilor si am lasat ) In fiecare zi pling cit ma tin plaminii si nustiu ce sa fac , am nevoie de un psiholog sau un mentor sa ma indrume , nustiu cum sa spun parintilor ca nu mai vreau sa traiesc cu acest om . M-am usurat cit de cit asternind aici istoria mea de femeie "maritata" . Va multumesc ca mi-ati acordat citeva minute de atentie . Numai Bine la Toti !

Buna ziua Incep a va povesti totul in mare.. acum 4 ani.. am intalnit un barbat.. mai mare ca mine cu 20 de ani.. atunci la inceput mi.a ascuns faptul ca el are o"caznicie" cu o alta femeie.. mintindu.ma ca "momentan" este singur.. cand am aflat.. deja noi eram impreuna de aprx 1 an si cv.. i.am dat de ales.. intre mine si ea.. M.a ales pe mine! A fost o relatie de 4 ani de zile.. ani care ii regret toata viata mea!! Am lucrat 4 ani de zile numai pt el.. el statea acasa f un loc de munca.. eu stateam la parintii mei, eu ii plateam chiria.. lumina.. hrana..ultimii 2 ani de zile incepusem sa ma satur de certuri scandaluri si jignir si batai si i de aceasta "relatie" fapt care m.am decis sa pun punct. Din acel moment a inceput calvarul vietii mele.. Au inceput amenintarile, urmaririle.. jignirile.. m.a amenintat sa numai ma duc la ultimul loc de munca.. fapt care de frica lui am renuntat la acel loc de munca. Tin sa precizez ca am un baiat de 8ani , care ma tot ameninta ca imi va face si mie rau si lui.. ma urmareste.. aterorizeaza cu amenintari de tot felul.. am strans dovezi mesaje de amenintare si iinnregistrari telefonice.. dar imi este foarte frica de el sa ma duc sa depun plangere impotriva lui.. deoarece el a zis ca el nu are nimic de pierdut dar daca vreau ambitie imi demonstreaza el ca o sa ma omoare si tot el o sa fie bine ca pe mine nimeni nu ma crede in schimb lumea si politia ii va da lui dreptate si acolo ma face de ras. Nu stiu ce sa mai fac.. parintii mei nu stiu prin ce trec.. nu am vrut sa le spun din cauza problemelor de sanatate care le au.. ce sa fac sa scap definitivvvvvvvvvv de acest om?????

Sunt Laura din Sibiu. De 16 ani traiesc cosmarul unui mariaj cu un om care are probleme cu alcoolul. Agresiv verbal..si fizic. Abuzator emotional, psihic si financiar. Am un baiat de 15 ani. Inca n-am plecat de la el, datorita baiatului. Dar imi doresc enorm sa scap cumva.

Am citit toate răvașele și am hotărât să-mi descriu și eu soarta mea, care nu este de loc frumoasă. Am trăit în concubinaj cu un cetățean român din anul 2000. El a fost căsătorit. Când am făcut cunoștință era divorțat. În această căsătorie are un băiat. Și era și recidevist, am aflat mai târziu.A făcut viol de domiciliu și a fost condamnat la 4 ani de închisoare. Eu am crezut că este un băiat bun după comportamentul lui.Am venit cu el în Republica Moldova. După o perioadă de timp am aflat că este căutat de interpol. Eu deacuma născusem o fetiță. A fost găsit de poliție și arestat în Moldova. A stat închis 40 de zile, după aceea eliberat (cetățenii străini nu se țin închiși mai mult de 40 de zile). Peste o perioadă a fost iarăși închis și am fost nevoită să apelez la un avocat, deoarece aveam un copil și eram însărcinată cu al doilea. După ce a fost eliberat și-a arătat ce poate el, l-am iertat de multe ori. Am plecat la România,am locuit cu socrii. Se certa tot timpul cu ei , se bâtea .Ne-am reîntors în Moldova și am locuit doi ani.În acești ani a băut, se certa cu părinții mei, l-am acoperit de multe ori până a ajuns cuțitul la gât și l-am alungat. Ne suna în toată ziua și-și cerea iertare.Iarâși mi s-a muiat inima și după îndemnul altora am hotărât s-o luăm de la capăt.Mi-am luat iarăși fetele și am plecat la România. O lună de zile a fost bine se purta frumos.Și în luna octombrie 2014 ne-am căsătorit oficial. După aceea s-a început certurile, îmi înjura fetele, le numea cu cuvinte urâte, striga la ele, le bătea.Noi ne certam la cuțite. Și am fost nevoită să plec de la el la o persoană care ne-a ajutat foarte mult. El a anunțat la poliție că eu am făcut abandon de familie. Și am ieșit din viză. Am hotărât să plecăm înapoi în Moldova. N-am reușit să luăm actele fetelor de la școală. L-am sunat de multe ori și l-am rugat să-mi trimată situația fetelor. Am sunat și la școală, dar d-na secretară mi-a spus că au fost preîntîmpinați, că dacă trimit actele îi denunță la poliție. Acuma mă sună și mă amenință "că plânge cimitirul după mine" , unde mă găsește acolo mă omoară, că îmi ia fetele.Am fost nevoită să dau la divorț aici la noi la Moldova și acuma aștept la sfârșitul lui aprilie când v-a fi judecata. Acuma nu știu cum să fac să primesc situația fetelor de la școală. Foarte mult îmi doresc să ne lase în pace ca să putem trăi în liniște. Cum să procedăm?

Am o fetita de 5 an si 6 luni cu doua boli cronice si tatal ei deasemenea are doua boli cronice avem datorii mari sinu ne mai permitem tratamentul si regimul alimentar ptr fetita sotul a devenit agresiv si necertam des fiinca banca o sa ne i a casa si o sa ajungem in strada avem nevoie de ajutor.

Buna seara, M-am hotarat sa va spun povestea mea si sa-mi dati o parere daca se poate. Am 29 de ani si sunt cu logodnicul meu de 3 ani. Primul an a fost frumos, al doi lea au inceput jignirile si injuraturile din intamplari banale. Au urmat imbrancelile, trasul de par si chiar scuipatul. I am spus ca un astfel de comportament nu are ce cauta intr o relatie si are nevoie de ajutor. Dupa 2 ani de zile mi a ascultat sfatul si mi a zis ca merge la un psiholog. Spuneti mi va rog este vreo sansa sa scape de aceste apucaturi? Urmeaza sa facem nunta la anul si chiar am nevoie de un sfat venit din partea unui specialist. El mi a spus ca e constient ca aceste apucaturi nu sunt normale si incearca sa se schimbe..oare se poate? Nu au fost foarte dese aceste imbranceli insa jignirile da. Poate pare cam trist insa il iubesc dar in acelasi timp sunt destul de puternica sa il parasesc pentru ca nu vreau o viata de cosmar. Va multumesc pentru ca mi ati citit povestea si astept un sfat venit din inima.

Aici este puiul meu cand avea doar cateva zile...este viata mea si inima mea...sunt doar un simplu om printre straini care strig cu disperare dupa ajutor...sa mi se dea puiul meu inapoi..fara ea viata mea nu are rost...pe scurt va spun ca cei care sunt raspunzatori de nenorocirea mea sunt http://www.lra-aic-fdb.de/landratsamt...din aichach...cred ca intelegeti ce vreau sa va spun....acestia m au nenorocit si m au lasat fara fata mea...nu m au ajutat deloc ...au crezut in minciuniile unui drogat bolnav psihic pe numele Eduard Miok...."tatal"...fiind cetatean german...in fine...dupa ce mi a fost luata fata am continuat sa traiesc cosmarul vietii mele...batuta ,chinuita ,batjocorita...imi fura banii...dar nu asta conteaza...cand mergeam la cei din aichach...nu am avut traducator...eu parca nu existam acolo...era conversatia doar intre el si Doamna RAB...si eu eram acolo si doar plangeam de durere....el doar mintea...ma facea nebuna...si toate cele..NU A LUCRAT NICIODATA...SI EL SE PLANGEA DE PREA MULTA MUNCA...in fine a venit o zi si Doamna Rab a spus ...citez...asa mi a fost tradus de CATRE DOMNUL EMANUEL MIOK ...PT CA NU AU AVUT BUNA VOIINTA SA IMI ADUCA TRADUCATOR...:DACA VREI FATA INAPOI SEMNEAZA CEI 50% SA II DAI CUSTODIA TATALUI.....mi s a parut suspect...dar cum eu eram singura printre straini...nu cunosteam pe nimeni ...nu stiam legea...m am dus ca o proasta si am semnat...si am facut ceea mai mare greseala din viata mea....in tot acest timp...din data de 14.iulie.2014 si pana in data cand am semnat adica 30.iulie.2014 ...eu am suferit in continuare foarte mult...nu mi e rusine sa spun acum...pentru ca tacerea nu duce la nimic bun...m a batut ...m a batjocorit...m a furat...eram carpa lui...si toate acestea fata de familia lui care era de acord cu tot ce facea...Familia MIOK..m a chinuit zi de zi. ...se droga zi de zi...mergea si fura prin magazine si masini...si tot ce fura le dadea la mama lui sa i le ascunda...si ea era de acord cu el...timpul trecea...eu doar minteam in continuare...la cei din AICHACH...CA TOTUL ESTE BINE DOAR SA IMI DEA FATA INAPOI...dar din pacate nu am mai rezistat lovituriilor ...bataiilor...jigniriilor....si am fugit ...in data de 13.august.catre...Romania...A doua zi a reusit si mama mea sa fuga..si sa scape cu viata...in Romania am stat o perioada scurta de timp...am incercat sa vb cu avocati si nu prea mi au fost oferite sanse sa o pot recupera din Romania...AM DECIS SA MA INTORC IN IAD DIN NOU PENTRU FATA MEA....si din nou am luat bataie...am fost batjocorita.....chinuita...si familia lui il sustinea...nu am rezistat...ULTIMA OARA AM FUGIT DIN NOU CATRE ROMANIA ...DATA NU O MAI STIU EXACT...pentru ca el a venit intr o dimineata...a luat un cutit si a venit catre mine sa ma omoare...numai Dumnezeu m a scapat din mainiile lui...am fugit cu hainele de pe mine...si asa am scapat cu viata...AM AJUNS IN ROMANIA...am suferit foarte mult...atunci am decis sa le spun celor de la jugentamt...adica la Doamna Rab..bineinteles fara nici un sens...ea tot cu familia Miok tine...din pacate...a trecut timpul eu am tot cautat ajutor in Romania pt a mi lua fata inapoi....dar foarte ..greu...am decis sa ma intorc inapoi...in ziua de 29.septembrie.2014...motivuo pentru care ACEASTA DOAMNA RAB ELENA..A SPUS CA IMI VA DA FATA LA FAMILIA MIOK..ADICA PARINTII LUI...SI EU NU AM FOST DE ACORD...:MI A RASPUNS :VREI ...SAU NU VREI NOI O VOM DA LA FAMILIA MIOK...EU I AM RASPUNS VA ROG DIN SUFLET NU O DATI LOR...AJUTATI MA SA O IAU EU...RAB A RASPUNS...:NU...noi o vom da si fara semnatura ta la familia miok...am implorat o...fara nici un rezultat...in fine...m am intors...din nou in Iad in data de 30.sept....copilul meu era deja la aceasta familie...care numai probleme si certuri exista in ea...si din nou batai...chin...batjoriri...in tot acest timp Doamna RAB...A vrut sa ii dau semnatura ca sunt de acord sa stea copilul meu la aceea familie...dar nu am semnat...nu mai fac eu aceste greseli....EU DOAR O RUGAM ZI DE ZI SA NU MAI LASE COPILUL MEU LA ACEEA FAMILIE...NICI NU M A BAGAT IN SEAMA ...DOAR RADEA...IN FINE...DUPA ATATA CHIN SI SUFERINTA...AM REUSIT SA FUG...DIN NOU...SI DUMNEZEU M A AJUTAT SA RAMAN AICI IN GERMANIA...SI SA FAC TOTUL SA IMI POT LUA COPILUL INAPOI...SI MULTUMESC INCA ODATA TUTUROR CARE M AU SUSTINUT SI M AU AJUTAT...DIN SUFET VA MULTUMESC...dupa mult alergat la politie ...tribunal...si alte departamente...acum cu ajutorul oameniilor legii acest om este acum la puscarie....si adevarul a triumfat...in tot acest timp...Mama domnului Erna Miok....nu m a lasat sa imi vad fetita...a botezat o fara acordul meu...cu ajutorul Doamnei Rab...si a unui Preot pe nume Miorim...asta fiind in data de 17.01.2015...cand am aflat si am sunat de nunmarate ori la dansii si ei imi inchideau telefonul in fata...dupa cateva zile am aflat numele preotului si biserica unde a fost fetita mea botezata... IN CONCLUZIE ...TOT CE MI SE INTAMPLA...ESTE UN COSMAR...NU POT SA IMI VAD FATA...SI DOAMNA JUNK SI DOAMNA RAB...SUNT DE ACORD CU ACEST LUCRU...SI SPUN CA NU AU CE SA IMI FACA...SI DOAMNA RAB I A SPUS DOMNULUI CE MA AJUTA SA TRADUCA..CEITEZ...:DE CE NU SE INTOARCE IN ROMANIA...SI INCEARCA DE ACOLO SA ISI IA FATA...ACESTEA AU FOST CUVINTELE ACESTEI DOAMNE... ASTA II PE SCURT COSMARUL VIETII MELE IN GERMANIA..DAR PRECIZEZ DACA AS FII STIUT LEGEA SI CUM ESTE PROTEJATA FEMEIA...AICI IN TARA...AS FII STRIGAT DIN PRIMA SECUNDA...O SA REVIN ...CU AMANUNTE ...DE ACUM INCOLO NU MAI TAC...

Am 33 de ani am 2 fetite superbe am trait o viata de cosmar alaturi de tatal copiilor .El fiind dependent de jocurile de noroc certurile si scandalurile erau la oridinea zilei din cand in cand mai si cate o palma un pumn asa a durat ani in sir ma gandeam pentru fete ca v.a creste fara tata ca le va fi greu asa cum mi.a fost si mie.In anul 2011 eu stand la familia lui am plecat si am luat si fetele fara nici un sprijin financiar am plecat departe de el am bagat actiunea de divort apoi pentru tutela si am castigat tin sa precizez ca el avea casa si o situatie financiara buna eu stateam in chirie cu fetele.Acum suntem fericite....Am vrut sa scriu asta pentru toate femeile care se afla in situatia de mai sus sa nu stea sa sufere nici ea nici copii ca vor creste traumatizati.... curaj ca vor reusi....bafta

buna ma numesc Gabriela si am 23 de ani si o fetita adorabila de 2 si 9 luni, locuiesc cu tatal fetitei mele dar nu suntem casatoritin legal. Eu nu muncesc pentru ca fetita mea e bolnavicioasa si nici nu mananca daca nu stau sa ma rog de ea si are si o gastrita, nu stiu poate de asta am ajuns in situatia sa imi reproseze persoana care credeam ca ma iubeste la fel de mult cat il iubesc si eu ca nu fac nimic si sa mi vorbeasca urat, am incercat de nenumarate ori sa vorbesc cu el dar refuza si mereu imi arunca in fata ca el munceste nu ca altii ca stau degeaba iar daca insist imi spune ca sa punem punct relatiei si ma ameninta ca imi va lua fetita pentru ca eu nu muncesc si pentru ca singurul loc unde m as putea duce e la mama mea dar tatal meu e violent si nu as putea sta acolo cu ingerasul meu. Sunt disperata nu exista zi in care sa nu plang sincer nu stiu incotro sa pornesc pentru ca nu vreau sa ma despart de fetita mea, dar m am saturat sa fiu calcata in picioare si sa sper la mai bine imi este mila si de ingerasul meu care isi iubeste tatal si nu stiu cum sa procedez...

BUNA ANGHEL DIN CLUJ , SI EU AM 2 COPII SPRE CRESTERE SI EDUCAREA LOR PÎNA LA 18 ANI DA CRESC DIN SCUTECE AM EX PERETA MASIMA A FOST GREU DAR FRUMOS , MAMA LOR A SPUS CA A FOST O GRESALA CPOII SI A STAT CU MINE CA NU A AVUT UNDE SA STEA , COPII A CRESCUT 13, 11 ANII , SCOALA BAIATUL DE FOTBAL , EU AM HANDICAP LOCOMOTOR ACETUAT LOCOMOTOR NU AM MERSUL CORECT AR TREBUI OPERAT DAR NU AM BANI NECESARI , IN GERMANIA , 3 ÎNTERVEŢI DAR FARA ETC ,,